Test Evaluare Națională – Clasele V-VIII – Subiectele I și II

Subiectul I

Cel mai mare număr natural care împărțit la $~4~$ dă câtul egal cu $~19~$ este:

În tabelul de mai jos sunt prezentate temperaturile medii înregistrate într-o săptămână a lunii decembrie.
$$
\begin{array}{|c|c|c|c|c|c|c|c|}
\hline \text { Ziua } & \text { Luni } & \text { Marți } & \text { Miercuri } & \text { Joi } & \text { Vineri } & \text { Sâmbătă } & \text { Duminică } \\
\hline \text { Temperatura }\left({ }^{\circ} \mathbf{C}\right) & -2 & -3 & -1 & 1 & -4 & 2 & 0 \\
\hline
\end{array}
$$
Media temperaturilor înregistrate în săptămâna respectivă este egală cu:

În tabelul următor sunt prezentate datele celor trei războaie punice purtate între Roma şi Cartagina.
$$
\begin{array}{|c|c|}
\hline \text { Primul război punic } & 264-241 \text{ î.Hr.} \\
\hline \mathrm{Al} \text { doilea război punic } & 218-201 \text{ î.Hr.} \\
\hline \mathrm{Al} \text { treilea război punic } & 149-146 \text{ î.Hr.} \\
\hline
\end{array}
$$
În câți ani din perioada 264 - 146 î.Hr., Roma și Cartagina nu s-au luptat?

Patru elevi au de calculat valoarea numărului real $~x=a+2 b,~$ unde $~a=|2 \sqrt{3}-4|~$ și $~b=(\sqrt{3}-1)(\sqrt{3}+2).~$ Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt trecute în tabelul de mai jos.
$$
\begin{array}{|c|c|c|c|}
\hline Iuliana & Ionuṭ & Sara & Călin \\
\hline \sqrt{3} & 3 & 3 \sqrt{3} & 6 \\
\hline
\end{array}
$$
Răspunsul corect a fost dat de:

Se consideră numerele $~a=0,25,~$ $~b=\displaystyle \frac{3}{8},~$ $~c=\displaystyle \frac{1}{2}~$ și $~d=0,75.$
Ordinea crescătoare a numerelor de mai sus este:

La Colegiul „Negruzzi” din Iași, mandatul unui director este de exact $~3~$ ani. Laura afirmă că un elev care învață la „Negruzzi” din clasa a V-a până în clasa a XII-a poate avea cel mult $~4~$ directori diferiți.
Afirmația Laurei este:

Subiectul II

Pe o dreaptă considerăm punctele $~A,~$ $~B~$ și $~C~$ ca în figura următoare, $~A B=12 \mathrm{~cm},~$ $~A C=20 \mathrm{~cm}.~$ Punctul $~M~$ este mijlocul segmentului $~A B,~$ iar punctul $~N~$ este simetricul punctului $~B~$ faṭă de punctul $~C.$
Lungimea segmentului $~M N~$ este:

Măsura unghiului $~A B C~$ din figura de mai jos este egală cu $~25^{\circ}.$
Suma măsurilor unghiurilor $~M A C~$ și $~N C A~$ este egală cu:

În figura de mai jos este reprezentat un cerc de centru $~O,~$ iar punctele $~A,~$ $~B \in \mathscr {C}(O),~$ astfel încât $~A B=6 \mathrm{~cm}~$ și $~\sphericalangle A O B=120^{\circ}.~$ Perpendiculara dusă din punctul $~O~$ pe coarda $~A B~$ intersectează cercul în punctele $~C~$ și $~D,~$ care aparțin cercului $~\mathscr{C}(O).$
Perimetrul triunghiului $~A B C~$ este egal cu:

În cercul din figura de mai jos, $~A B~$ este latura unui pătrat înscris în cerc, iar $~A C~$ este latura unui triunghi echilateral înscris în cerc.
Măsura unghiului $~B A C~$ este egală cu:

Triunghiul echilateral $~A B C~$ din figura de mai jos are vârfurile situate pe cercul de centru $~O.~$ Perimetrul triunghiului este $~12 \sqrt{3} \mathrm{~cm}.$
Raza cercului are lungimea:

Un obiect ornamental are forma unei piramide hexagonale regulate cu înălțimea de $~9 \mathrm{~m}~$ și latura bazei de $~12 \mathrm{~m}.~$ Pe toate muchiile piramidei se fixează bandă autoadezivă.
Lungimea minimă a benzii autoadezive necesare este egală cu: